By all means, thy Reader, when you shelter thy glance upon my humble writings, do keep in mind that this blog centers upon ideas, questions and meditations. It is also a personal gallery of paintings and photos.

February 27, 2011

Întunecare


Ieşise în stradă. Ceva din aerul închis din casă o gonise. Păşise alene peste prag, iar scara de beton de sub piciorul ei frânt şi deznadăjduit era singura dovadă de nestrămutare. Vrusese să fugă. Da. Cu gândul acesta plecase. Însă aerul rece şi umed o ţintui locului.
Se aşeză pe scară. Îşi simţea capul plin şi gol în acelaşi timp. Ar fi avut atâtea de strigat lumii întregi. Îşi scoase cu degetele firave pachetul de ţigări din buzunarul hainei. Aprinse o ţigară şi trase instinctiv, fără pauză şi cu grabă de parcă lumea se sfârşea în secunda aceea. Privi spre cer. Rămăsese la fel precum îl ştia ea. Darnic şi binevoitor. Însă ea se schimbase mult. Se întrebase adesea cât mai avea să alerge aşa, fără vreo destinaţie anume. Ar fi vrut să se întoarcă înapoi, dar acest lucru era imposibil. Precum scara aceasta pe care şedea, unele lucruri sunt imposibil de schimbat.
O stea apăru pe cer. Se întuneca. Uşor, uşor.
Zâmbi. Îşi pusese atâtea dorinţe privind-o. Chiar şi acum. O privea şi se gândea la ce dorinţă să-şi pună. Ce copilărie! Soarta oamenilor nu se poate schimba încercând să negociezi cu o stea. Şi apoi, e prea departe să te audă.
Şi totuşi... Dacă ar mai încerca o dată. Întinse mâna de parcă ar fi vrut să atragă atenţia astrului asupra ei: Îmi doresc să ...
Mamă!

February 14, 2011

Oameni de bună ... influenţă (II)

Sânziana Pop: “Să nu te opreşti niciodată!”

http://www.youtube.com/watch?v=YdXgz3jyCWA

February 13, 2011

Cămară


Săptămâna aceasta am funcţionat precum un devotat discipol al lui Sartre. Am simţit nevoia să adresez întrebări, să trag concluzii. Pentru mine, anumite lucruri trebuie să fie clare. Frumos aranjate pe raft şi cu etichetă la vedere.
Astăzi am pus pe raft borcanul cu vorbe de duh. I-am pus o etichetă din catifea roşie şi cu vopsea albă am scris:
Alege-ţi gândurile precum îţi alegi hainele dimineaţa.

http://www.youtube.com/watch?v=tv49bC5xGVY

February 5, 2011

Hakuna matata!

Săptămâna trecută am vizitat oraşul Paris. Auzisem multe lucruri frumoase despre acest oraş, însă le-am dat crezare doar după ce am ajuns acolo.
Fiecare colţişor are un farmec al lui şi fiecare dintre obiectivele vizitate m-au fermecat, însă cel mai mult mi-a plăcut Sacre Coeur.
Cum cobori din metrou, îţi iau ochii diverse bazare colorate, haine şi pantofi scoşi pe trotuar pentru a fi vândute. Pentru câteva momente te laşi purtat de mulţimea agitată şi de strigătele celor care joacă Alba-Neagra. Şi uiţi unde eşti, aproape cu desăvârşire. Până când zăreşti înălţându-se din cer cupole albe în stil bizantin.
Mă speriase cineva cum că voi avea multe scări de urcat până la bazilică, însă nu a fost un efort supraomenesc. Plus că, urcând scară cu scară, poţi observa mai bine panorama oraşului.
La poalele bazilicii te aşteaptă diverşi comercianţi dornici să-şi câştige un ban cinstit. Însă uneori pretenţiile în materie de bani depăşesc cinstea. O prietenă s-a ales cu o brăţară împletită pe loc, cu o prevestire de naştere a cinci copii şi cu un rezonabil preţ de 5 euro. Însă omul a fost mulţumit şi cu un euro, dăruindu-ne în schimb o vorbă de duh: Hakuna matata! (Fii fără griji!)









Notre Dame




Policandru


Muzeul Louvre



Turnul Eiffel