By all means, thy Reader, when you shelter thy glance upon my humble writings, do keep in mind that this blog centers upon ideas, questions and meditations. It is also a personal gallery of paintings and photos.

October 28, 2010

Flauşat

Ori de câte ori se răceşte vremea, îmi amintesc de un set împletit de mama. Căciulă cu ciucuri şi fular. În dungi mov şi negre. Le-am pierdut. Mai bine spus, le-am abandonat într-o bancă. Şi erau atât de frumoase.
Îmi amintesc perioada aia. Ce distracţie! Ce nebunie!
Eram în şcoala primară, iar mama se apucase serios de împletit. Pulovere, veste, ciorapi, băşti, şoşoni de casă. Tata era încântat de ciorapii împletiţi ai mamei. Iar ori de câte ori mama ne împletea nouă, fetelor, ceva, era musai să-i împletească o pereche de ciorapi tatei.
Şi mai amuzantă a fost perioada în care mama a început să împletească băşti. Niciuna nu ieşea aşa cum îşi dorea ea. Aşa că a încercat şi a încercat până s-a oprit. Nemulţumită. Atunci mi-a împletit mie setul. Era prima dată când împletea o căciulă. Şi i-a ieşit atât de bine! Iar ciucurii erau atât de simpatici!
În ziua când am venit de la şcoală fără căciula şi fularul împletite de ea, mama nu mi-a zis nimic. Nu m-a certat. Dar nici n-a mai împletit alt set.
Mi-e dor de vremurile ălea. Când asistată de cartea Mariei Treban, mama făcea economie de vedere. Deseori eram invitată să mă alătur, dar vremurile acelea nu erau pentru a fi pierdute dormind după-amiaza.
Mi-e dor de tata în bucătărie, meşterind la o pereche de cizme şi ascultând Radio România. Mi-e dor să aud cotele apelor Dunării în timp ce mănânc supă proaspătă cu ciuşcă. Mi-e dor s-o văd pe sorel croind şi trăgând ceva la maşina de cusut. Mi-e dor să-mi facă o fustă-pantalon, iar eu să cânt la paleta de tenis.
Iar sunt melancolică. Poate pentru că ascult Phil Collins.

No comments:

Post a Comment