Azi am făcut ceva ce n-am mai făcut de mult. Am stat liniştită pe un scaun şi am ascultat cu atenţie ce se povestea în jurul meu. Nici măcar o clipă nu mi-a fost distrasă atenţia de vreun răget interior. Ba nici măcar nu s-a putut semnala unul.
Bănuiesc că, momentan, se ascund sub pietre. Răgetele, mă refer. Probabil îşi adună provizii. Sau s-a schimbat tura.
Indiferent de motiv, mă bucur de o clipă de linişte. Iar în această linişte descopăr câte inimi bat şi pentru mine.
Mă simt în vacanţă de socializare. Eram pregătită. Bagajele făcute mă aşteptau la uşă.
Mărgele la gât, zâmbet sincer şi privire poznaşă... Bora-Bora here I come!
No comments:
Post a Comment