By all means, thy Reader, when you shelter thy glance upon my humble writings, do keep in mind that this blog centers upon ideas, questions and meditations. It is also a personal gallery of paintings and photos.

June 21, 2010

Cântec de lună



A fost o vreme când credeam în stele
Când lumina din ochii tăi,
Mă rupea de vis, mă-ndrepta spre ele.

A fost o vreme de simpla ta atingere,
Iar dor de râsul tău
Era singura mea mângăiere.

A fost o vreme când la geamul meu
vedeam aceeaşi boltă însetată,
curată şi de zei luminată.

A fost o vreme când tot ce aveam erai tu!
Când închideam ochii şi visam la cupole nemărginite,
Când luptam să te am alături,
Când luptam cu mine, când luptam cu tine,
Când râdeam de aceleaşi trucuri,
Când tot în jur nu era genune.

Şi ai plecat de atunci, plăpând,
eu încă mai zac visând.
Îmi trimiţi constant depeşe.
Ori n-ai aflat până acum?
Tot ce simţi e ca un fum,
iar eu, coşar făr' de vlagă,
mă târăsc acum prin scrum.

Rana-mi e de cer uitată,
Zilele-mi sunt agonie,
Luna nu mai vrea să ştie
Dacă m-ai iubit vreodată.

No comments:

Post a Comment