By all means, thy Reader, when you shelter thy glance upon my humble writings, do keep in mind that this blog centers upon ideas, questions and meditations. It is also a personal gallery of paintings and photos.

March 25, 2010

Apă de speranţă

Cel mai mult îmi place dimineaţa de vară. Când soarele răsare deasupra mea şi florile de nufăr se desfac, iar aerul miroase atât de dulce. Astfel, pe rochia mea albastră apar pete înmiresmate, albe şi galbene. Iar ele, la rândul lor, sunt înconjurate de un brâu verde.
Simt vântul cum adie. Iar uneori, mă atinge cu vârf de aripă şi atunci, unde apar la suprafaţa mea.
Când razele soarelui cad deasupra mea, atunci se înteţesc ciripituri şi peştişorii din satele din adâncuri, încep să iasă la suprafaţă. La soare, rochiţa mea se deschide la culoare. Şi, uneori, nori pufoşi se oglindesc în ea. De aceea, sora mea pe nume Maro, se tot bosumflă. Pe ea o sufocă soarele, iar vietăţile îi cer adăpost doar atunci când căldura devine insuportabilă. Ce să mai zic de luciu? Oricât de mult se roagă vântului, acesta nu i-l poate da.
De aceea, ori de cât ori o văd, o mângâi. Îi sărut fruntea încruntată şi atunci faţa i se îmbunează. Şi atunci, de abia atunci, luceşte în soare!

No comments:

Post a Comment